Top 3 statiuni balneoclimaterice cu ape minerale

Total
42
Shares
Statiuni balneoclimaterice din Romania ce merita vazute

Randuite intre culmi muntoase, statiuni balneoclimaterice precum Borsec, Sovata si Tusnad atrag vizitatorii prin fumusetea salbatica a cadrului natural imprejmuitor. Asezate de o parte si de alta a lantului vulcanic din Carpatii Orientali, fortificate de ziduri muntoase ca niste cetati medievale, atrag mai ales prin bogatele lor surse de ape minerale.

Pretutindeni, in preajma muntilor, in desisurile padurilor de conifere din cuprinsul lor, pe intinsele tapsane vulcanice cu poiene largi, tasnesc clocotind din adancuri izvoare de apa mineralizata, calde sau reci, mult cautate ca mijloace de tamaduire a diferitelor afectiuni.

Aparitia izvoarelor cu insusiri terapeutice, alaturi de pitorescul peisaj natural, conditiile climaterice deosebit de favorabile, au facut sa apara si sa se dezvolte numeroase statiuni balneoclimaterice, vestite atat in tara cat si peste hotare.

Astazi vom vorbi de BORSEC, Regina apelor minerale, intr-un peisaj pitoresc

Calitatile apelor se pare ca au fost cunoscute de multa vreme, cu mult inainte de a incepe exploatarea lor. Legenda Borsecului, spre pilda, spune ca un cioban, purtandu-si turma de oi pe drumurile de munte din partea Moldovei spre Transilvania, a cazut greu bolnav de o boala in piept. Insetat din cauza arsitei, a sorbit de cateva ori din apa limpede a izvorului si s-a insanatosit in scurt timp. Cat corespunde adevarului legenda, nu se poate aprecia in mod sigur. Ca orice legenda, insa ea porneste fara indoiala de la un graunte de adevar.

Cu toate ca erau cunoscute de multa vreme, apele tamaduitoare se foloseau intamplator, fara indicatiile medicului si –evident- fara asistenta necesara.

Daca situatia acestor statiuni in zona muntilor vulcanici le apropie prin functiile lor balneoclimaterice, fiecare luata in parte isi are caracterele specifice, generete de conditiile locale.

Calitatea apelor minerale cunoscute pretutindeni sub numele de ,, borviz’’, climatul placut al depresiunii si imprejurimile sale au facut din Borsec una din statiunile cele mai cautate din tara noastra.

Pe drumul batatorit al Tulghesului – veche cale de legatura dintre nordul Moldovei si celal Transilvaniei – depresiunea Borsecului intrerupe deodata, in creierul muntilor, covorul des al batranelor paduri de molid.

Strajuita de inaltimile dantelate ale Giurgeului, depresiunea apare cu aspect stelat, sculptata adanc in masa de stanca tare a muntilor. Raul Vinului, care-si strange in manunchi o serie de afluenti, adanceste scobitura, modeleza muntii si deschide calea spre valea Bistricioarei.

Depresiunea Borsecului, ca toate celelalte depresiuni carpatice isi are povestea ei, scrisa pe stanca de cristalin a muntelui. S-a nascut printr-o prabusire, cu mult inainte ca omul sa-si facut aparitia pe aceste meleaguri. Pe atunci, din adancurile pamantului se rostogoleau talazuri fierbinti de lava – pustiind totul in calea lor – pe latura de apus a Carpatilor Orientali.

Multa vreme apele unui lac au ocupat vatra depresiunii. Cand Bistricioara, harnicul afluent al Bistritei Moldovenesti si-a intins ramurile peste culmea Tulghesului, apele s-au scurs, lacul in cea mai mare parte a secat. Urmele lui s-au sters demult. Nimic de pe suprafata depresiunii nu te-ar mai indemna astazi sa banuiesti existenta lacului. Ici si colo, in mlastinile ramase pe urmele fostului lac s-au infiripatturbarii in care s-au pastrat urme de vegetatie, elemente rare apartinand timpurilor cand virfurile inalte ale Carpatilor erau albite de ghetari.

De pe varful Secului sau de pe Highis, care-si inalta creasta golasa la peste 1500 m, portretul inchegat al poienii dezvolta o adevarata feerie de culori si nuante pe fondul general verde intunecat al valurilor impietrite ce se pierd in departari. Natura a fost darnica aici, necontenita lupta a fortelor ei a modelat cele mai fantastice forme.

Desi depresiunea in care s-a dezvoltat statiunea Borsec, apare ca o forma izolata in cuprinsul muntilor, in realiatate ea este usor accesibila fie pe soseaua dinspre Moldova, fie pe cea care urmareste valea Toplitei si apoi a Secului. In trecut, cel mai frecventat drum, venind dinspre Piatra Neamt, era valea Bistritei si apoi a Bistricioarei, ocolind Ceahlaul.

Prin pozitia sa Borsecul a fost din indepartate timpuri loc vremelnic de popas, pentru cei ce treceau dintr-o parte in alta a muntilor.

In ultimii ani, din ce in ce se imbunatateste aspectul statiunii Borsec. Apar cladiri noi, posibilitatile de cazare fiind diverse, atat in pensiuni traditionale cat si unitati hoteliere.

Ce izvoare gasim la Borsec:

Izvoarele de apa minerala de aici au multiple calitati fiind indicate atat in cura interna cat si in cea externa. Pentru cura interna izvoarele: Closca, Kossuth, Horia, petofi, Pierre Curie, sunt intrebuintate in tratamentul bolnavilor cu afectiuni endocrine, ale tubului digestiv si ale aparatului urinar. Apele de la izvoarele Principal si Republica sunt indicate pentru bolile cardiovasculare si endocrine, in cura externa. De namolul de turba pot beneficia bolnavii cu boli reumatismale asociate. De altfel, utilizarea namolului de turba de aici are o veche traditie. Localnicii s-au folosit multa vreme de turba imbibata cu apa minerala de la Saros (Noroioasa) pentru vindecarea gutei.

Daca Borsecul isi are pitorescul si atractiile lui specifice, nu mai putine sunt cele ale imprejurimilor. Odata poposit aici, indemnurile la drumetie sunt multe, caile de acces lesnicioase, atat spre popasurile de lunga durata – Tara Dornelor sau Tara Giurgeului – cat si spre uriasii din parte mijlocie a Carpatilor Orientali, Ceahlaul sau Calimanul.

Sovata – cetatea sarii si a sanatatii

Asezata la poalele unui crater sfaramat din cununa de munti vulcanici ai Ghurghiului, acolo unde ultimele culmi se impletesc cu dealurile inalte ale Podisului Tarnavelor, Sovata – cetatea sarii si a sanatatii prezinta multa originalitate.

De mergi in sus pe Tarnava Mica, de la Sarateni mai departe, linia orizontului se apropie, pare ca se inchide, dar peste putin timp Piatra Siclodului si Bichesul, impodobite pe varfuri cu paduri dese de fagi, se dau intr-o parte si in fata ochilor se desfasoara ,,Tara Praidului” in toata diversitatea ei.

File de istorie geologica apar la tot pasul; in capete de straturi scoase la iveala de puterea de sculptare a apelor curgatoare poti citi trecutul ca intr-o carte.

Pe vremea cand spre latura de apus a Carpatilor Orientali fumegau inca cosurile vulcanilor, sarea se depunea in lacurile de la marginea bazinului transilvanean.

Din zbuciumul scoartei pamantului au aparut masivele de sare sau au ramas invelite, aproape de suprafata, cu o subtire pojghita de pamant pe care omul a putut sa o inlature usor si sa exploateze bogatia. De altfel toata regiunea Sovatei se gaseste pe un pamant in care salasluiesc enormi samburi de sare – zona ce incercuieste, cu exceptia partii de sud, intreg bazinul Transilvaniei.

Documentele istorice ne vorbesc de exploatarea sarii si de efectul tamaduitor al izvoarelor sarate din tinutul Praidului si Sovatei, inca de pe vremea romanilor. La Sovata, pe urmele unor vechi ocne de sare sau prin prabusirea tavanului unor pesteri formate de ape prin dizolvarea sarii, au aparut lacuri cu apa sarata si destul de concentrata, capatand astfel importante insusiri terapeutice.

Obiective turistice in  apropierea Sovatei:

  • Lacul Ursu, Lacul Rosu,Lacul Negru, Lacul Verde si Lacul Alunis sunt cele mai mari in suprafata si cele mai bine pastrate. Daca tot am amintit de Alunis, aici regasim o partie amenajata langa cabana cu acelasi nume, frecventata iarna de iubitorii sportului alb.
  • Lacul Sarpelui si Lacul Dulce, dupa cum arata si numele nu intra in categoria lacurilor sarate, completeaza peisajul lacustru al Sovatei
  • Vila Magistraților – cladire datata din 1920, inițial a Casei Regale; in prezent, este Centrul Regional de Pregatire Profesionala a Magistraților
  • Izvorul Maria – cu apa potabila, aflat în parcul din imediata vecinatate a autogarii din Sovata
  • Salina Praid aflata la 10 Km de Sovata, salina se află în bazinul muntilor Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid – Ocna de Jos – Ocna de Sus.

Din multimea lor, Lacul Ursu se distinge din primul moment, forma lui asemuita de imaginatia oamenilor cu chipul unei piei de urs, se intinde pe aproape 40.000 mp, avand o adancime de 18 m. Insemnatatea Lacului Ursu nu sta insa atat in marimea cuvetei, cat mai ales in calitatile apei.

Saratura variaza cu adancimea, din care cauza apare cu o deosebita intensitate fenomenul de heliotermie, manifestat prin acumularea diferentiata pe verticala a caldurii solare. La suprafata, apa lacului fiind mai putin sarata, caldura este mai scazuta, dupa anotimp.

Spre adanc la 1,5m-2m concentratia este mai mare iar cantitatea de caldura inmagazinata creste, atingand 45-60°C. Diferenta de temperatura intre suprafata si adancimea de 3m este in mod obisnuit de 15-20°C

Actiunea bailor in lacurile helioterme este complexa <<bipolara>>, deoarece asupra corpului influenteaza in acelasi timp atat apa de concentratii saline cat si temperaturile diferite. Aceste bai se suporta usor iar efectele terapeutice sunt deosebit de valoroase.

Lacului Negru, instalat cu aproape 300 ani in urma in culcusul ramas de pe urma unei ocne de sare exploatate inca de pe vremea romanilor, I s-a dus departe faima prin calitatile namolului sapropelic si prin saratura apei.

Puterea de tamaduire a apelor din izvoarele sarate de la Sovata este marturisita si de unele cronici de la sfarsitul secolului al XVI-lea.

Datorita adapostului fata de vanturile reci din nord si est, temperature medie anuala ajunge la 8°C. Lunile de iarna nu sunt prea reci, iar cele de vara nu sunt prea calde. Precipitatiile atmosferice nu prezinta valori mari. Numarul apreciabil de zile senine din timpul verii si calitatile deosebite ale apelor fac ca plajele de pe malurile lacurilor sa cunoasca o mare afluenta de vizitatori.

Sovata este astazi una dintre cele mai frumoase si mult cautate statiuni. Compozitia apelor minerale, climatul placut cu aer ionizat, fac din Sovata una dintre cele mai indicate statiuni pentru bolnavii de reumatism cat si pentru cei cu boli ale sistemului nervos periferic.

Frumusetile muntilor vulcanici din Carpatii Orientali alcatuiesc un tablou pitoresc cu multe bogatii naturale. Borsecul, Sovata, Tusnadul nu sunt decat o parte din acest peisaj pitoresc.

Tusnad – statiune balneara cu traditie

Pe resturile vechii vai ramase sub forma de trepte la poalele Ciomadului, intr-un desis de codri seculari se rasfata in bataia soarelui pitoreasca statiune Tusnad.

Descrierea imprejurimilor din Tusnad

De la Miercurea ciuc spre sud, valea Oltului se stramteaza din ce in ce mai mult. Calea ferata se apropie de firul apei. Soseaua larga insoteste indeaproape valea si nu se mai indeparteaza de ea decat jos in Jigodin, dupa ce iese in vatra depresiunii Ciucului de Jos

Dar nu-i e dat vaii sa-si desfasoare mult flancurile inverzite, un pripor de lava o zavoreste puternic. Incepe defileul Oltului de la Tusnad, sculptat intre vulcanii stinsi Plisca si Ciomadul.

Raul patrunde mai intai intr-o vale stramta si adanca, amintind pe cea a Muresului, riu care ca si Oltul taie in curmezis lantul vulcanic. Prins in stramtoare, Oltul coboara vertiginos pe panta albiei, muscand crunt cand dintr-un versant cand din altul.

Aproape de mijlocul defileului peretii de stanca vulcanica lasa loc mai larg firului apei, iar sub un abrupt al coastei apare oglinda albastra a lacului Ciucas.

Tabloul este impresionant. Vegetatia bogata imbraca muntii de sus si pana-n argintul limpede al apei raului. Mirosul de rasina umple valea. Aici stanca goala nu apare decat in cleantul Soimilor, farul semet al caii, cu panorama Tusnadului la picioare.

Apele minerale din Tusnad

Tusnad-Bai, localitate montana, este pomenita in documentele istorice inca din secolul al XVII-lea, ca fiind vestita prin clima si calitatea apelor sale tamaduitoare.

Framantarile pamantului au dat posibiliatatea existentei a numeroase izvoare minerale carbo-gazoase sau numai aparitii uscate de bioxid de carbon denumite mofete. Nu sunt rare cazurile cand apele, la locul ivirii lor din pamant, au temperaturi destul de ridicate – de pana la 24 °C, multe fiind mezotermale, cum este, bunaoara, apa izvorului Mikes, unul din cele mai cunoscute.

Aici izvoare bogate isi soptesc taina originei lor pretutindeni; cele de pe partea stanga a Oltului, din cadrul statiunii, sunt captate si folosite in instalatii special, pentru intremarea sanatatii, dar multe pe partea dreapta a Oltului si de pe afluentii lui au scurgere naturala.

Nu rare ori in aceasta regiune felul apelor este marturisit de caracterul toponimicelor: Lunca Borvizului, Valea Minerala, Izvorul Mofetei.

Explorarile facute in ultimii ani au dovedit existenta unor bogate zacaminte de ape minerale, unele chiar cu tendinte ascensionale. Valorificarea lor, alaturi de alte substante minerale utile, este o problema de  actualitate.

Compozitia chimica si concentratia salina a apelor minerale depinde de rocile prin care trec schimbandu-si astfel compozitia chimica. Pe liniile de ruptura ale scoartei pamantului, ele apar la suprafata ca ape feruginoase alcaline, alcaline-teroase (calcice), clorosodice.

Tusnad, refacut si modernizat, este astazi una din statiunile mult frecventate: vilele si pensiunile  elegante cu mare capacitate de cazare, instalatiile moderne de tratament, asistenta medicala calificata, toate atesta existenta ritmului nou de viata care a schimbat fizionomia statiunii. In fiecare an se perinda un numar din ce in ce mai mare de vizitatori.

Daca Tusnad-Bai ofera conditii optime pentru cei ce doresc odihna si intremarea sanatatii, pentru cei ce vor sa-si largeasca orizontul cunostintelor, imprejurimile le pot da satisfactii din cele mai depline.

O data ajuns in creasta Ciomadului Mare, la 1290 m altitudine oboseala-i rasplataita; decorul surprinzator. Printre ghirlandele rare ale cetinilor batrane, jos in vale, pe fundul unei caldari uriase, cu marginile colorate de verdele mohorat al padurilor de molid, apare oglinda de cristal a lacului Sfanta Ana, un fenomen natural fara pereche in tara noastra. Acest loc reprezinta un punct de atractie turistica fiind singurul lac de provenienta vulcanica din Europa Central – Estica.

Din fostele cratere ale vulcanilor stinsi este singurul caruia fortele naturii nu i-au sfaramat inca marginile. Alaturi, turbaria Mohos – rezervatie naturala – confirma chipul in devenire a vecinului din apus. Daca la lacul Sfanta Ana te-ndeamna dorul drumetiei mai departe, pe o carare tainuita sub umbra coroanelor de fagi, ajungi la muntele Puciosu. La poalele lui, pe un versant insorit, se inalta cladirea impunatoare construita in 1938 ce a functionat ca Sanatoriu pentru bolnavii TBC ,,Sanatoriul Toria”. In prezent structura arhitecturala a suferit modificari iar destinatia a fost transformata in hotel.

Mai incolo, dintr-o gura de pestera se strecoara , hidrogen sulfuros. Mirosul de pucioasa imbacseste aerul. Vulcanul nu si-a incetat inca pe deplin activitatea. De mergi spre nord, in larga campie a Ciucului, te intampina un camp presarat cu localitati din care nu lipsesc numeroase izvoare de ape minerale.

Asa ca, nu mai stati pe ganduri, vizitati neaparat aceasta statiune de traditie, Baile Tusnad.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Abonare Newsletter

Primesti notificati cu cele mai bune articole, oferte si ponturi de cazare in Romania.

You May Also Like