Turism in Masivul Cozia si imprejurimi

Total
0
Shares
Masivul Cozia

Masivul Cozia poseda un valoros potential turistic impus in primul rand de existenta, intr-un spatiu relativ restrans, a unui relief variat si de o rara frumusete, a unei vegetatii bogate cu numeroase specii endemice. El este pentru Carpatii Meridionali ceea ce Ceahlaul si Ciucasul sunt pentru Carpatii Orientali si, respectiv, Carpatii de Curbura.

,, Cozia”, munte de veghe, munte de adapost si refugiu in timpul invaziilor si razboaielor, isi trage numele fie de la cuvantul cuman ,,koz” (nuca) pe care turcii, veniti dupa pradaciuni pe valea Oltului, l-au dat muntelui imbracat spre poale cu intinse livezi de nucete, fie de la slavonul ,,koz” (capra), respectiv ,,kozje” (al caprei). Unii geografi si istorici, frapati de individualitatea muntelui Cozia si de maretia pe care i-o dau numeroasele chipuri de piatra, considera ca acesta nu ar fi altul decat muntele sfant al geto-dacilor – Kongenon –  de la care si-ar trage denumirea.

Asezarea sa in apropierea Vaii Oltului, la intersectia unor importante drumuri comerciale, nu departe de cochetele statiuni balneoclimaterice de la Calimanesti- Caciulata si de o serie de monumente istorice de arhitectura, ii confera turistului posibilitatea imbinarii drumetiilor montane cu excursiile de agrement.

Potentialul turistic al varfurilor muntoase in Masivul Cozia

Potentialul turistic al Masivului Cozia este determinat de valoarea si estetica propiului peisaj, de prezenta frumosului defileu al Oltului, de numeroasele monumente istorice si de arhitectura, care, desi nu se gasesc in interiorul masivului, sant concentrate in imediata apropiere sau in statiunea balneoclimaterica Calimanesti Caciulata.

Frumusetea si valoarea peisajului sunt impuse indeosebi de relief din care se remarca:

  • Varful Cozia sau Ciuca Mare (1668 m), cu abrupturile impunatoare dinspre scocurile de la obarsia paraului Tisa
  • Varful Omul (1558m), un important nod orohidrografic din care se desprind lateral culmile stancoase Caprariile, matarile, Sirul de Pietre
  • Durduc sau Crucea ciobanului (1568m), cu abrupturile Gardului de la obarsia Pausei, un frumos punct de perspectiva asupra abrupturilor Bulzului, Coltilor Foarfecii si Vaii Oltului
  • Varful Bulzu (1560 m), detasat ca un turn prapastios deasupra Muchiei Vladesei
  • Varful Soimului (1281 m), important punct de perspectiva asupra vaii Rosia si partii de est a Coziei
  • Varful Sturu (837 m), situat in muntele cu acelasi nume, izolat de Cozia spre Tara Lovistei, de catre valea Sasei
  • Țurțudanele Urzicii, varfuri si țancuri de piatra, partial impadurite, marginite de abrupturi insiruite pe Muchia Urzicii
  • Muchia Turneanu, continuata spre Olt cu muchiile Urzicii si Rosiei, insiruire de țancuri si varfuri stancoase cu numeroase abrupturi
  • Muchia Scorțarul, cu varfuri stancoase si abrupturi spre vaile Turnu si Zavodu
  • Culmea Sirul de pietre, ingusta, cu varfuri si polite stancoase
  • Coltii Foarfecii, muchie stancoasa, abrupta, separa scocurile Vaii Seci si Gardului de la obarsia Pausei
  • Gruiul Jangului, cu abrupturile indreptate spre valea Slamnei
  • Muchia Caprariile, cu peretii abrupti si colturi de stanca ce cad spre obarsia vaii Slavei
  • Stanca ,,Turnul lui Traian” sau ,, Turnul lui Teofil” (519m), proeminenta stancoasa spre Olt a Muchiei Trasnite, ce domina Poiana Bivolari si barajul lacului de acumulare de la Turnu

Alaturi de aceste trasee muntoase putem aminti de Rezervatia naturala a Coziei si Defileul Oltului.

Rezervatia naturala a Coziei

Cuprinde pe o suprafata de peste 5500 ha zona inalta, de peste 1100 m, a masivului si include relieful de stancarie dezvoltat pe gnaisul de Cozia, numeroase specii de plante alpine, subalpine si termofile care se intalnesc intr-un singur areal. Exista si numeroase plante rare cum ar fi: garofita de munte, iedera alba, laleaua pestrita, mixandrele de stanca. Valoarea de necontestat pe care aceasta rezervatie o acorda Coziei impune si din partea drumetilor respect si ocrotire.

Defileul Oltului de la Cozia

Este ultima poarta transcarpatica a Oltului in drumul sau spre Dunare, taloneaza masivul in partea sa vestica si ii imprima un plus de frumusete si maretie. Oltul, spunea Cezar Bolliac dupa ce a vizitat aceste meleaguri, ,, este cel mai frumos râu al Româaniei si toti poetii nostri national l-au cantat, fie pentru frumusetea malurilor sale, fie pentru aducerile aminte pe care le evoca…”

Intr-adevar fantasticul spectacol pe care-l ofera Oltul in defileul de la Cozia si pe tot parcursul sau pana la iesirea din munti, La Calimanesti, a fost din plin admirat de marii nostri cantareti ai naturii, printre care amintim pe Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Odobescu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuta si Octavian Goga.

In lungul Defileului Oltului de la Cozia se gasesc numeroase locuri si monumente pe care le putem asocia drumetiilor montane:

  • Castrul Praetorium, situat pe stanga Oltului, langa satul Copaceni, in apropiere de confluenta piriului Baiasu cu Oltul, construit pe drumul roman in anii 138-140 e.n.
  • Proieni, vechi sat de mosneni, azi in componenta orasului Brezoi, situat pe dreapta Oltului. In acest sat s-a oficiat, in anul 1583, casatoria dintre Mihai Viteazul, viitorul voievod al tuturor romanilor si Doamna Stanca
  • Castrul roman Arutela, vestigii romane, construite pe o veche asezare dacica, situate pe stanga Oltului, in Poiana Bivolari, in avale de barajul de la Turnu. Aici sunt intalnite urme ale castrului si termelor romane construite de arcasii sirieni din armata romana, precum si o portiune a vechiului drum roman, pavat cu piatra cioplita. Au fost gasite pietre cu  inscriptii de pe vremea Imparatilor Hadrian (117-138 e.n.) si Antoninus Pius (138-161 e.n.). Intraga fortificatie a fost distrusa prin anul 235 e.n. de o mare inundatie a Oltului.
  • Barajul si lacul de acumulare de la Turnu, constructie ridicata intre anii 1980-1983, care prin dimensiune si rol economic, imprima Defileului Oltului o noua maretie si un nou continut.

Iarna in Masivul Cozia

O data cu caderea primei zapezi, Masivul Cozia imbraca mantia alba si neintinata a zilelor de iarna. Desi la inaltimi in jur de 1500-1600 m,  stratul de zapada se mentine circa 120 de zile, pantele impadurite sau abrupte ale Coziei nu ofera conditii prielnice pentru practicarea sporturilor de iarna. Este si motivul pentru care aici nu sunt amenajate partii de schii.

Cu toate acestea temerarii si bunii schiori, care s-au incumetat sa ajunga pina in culmile inalte ale Coziei, pot practica sportul preferat in poienile din jurul cabanei, cum sunt cele de pe culmea Turneanu, de la obarsia vaii Rotunda, din varful Babolea, de la stana Mocirlele sau dinspre Leurde.

Venirea iernii inseamna insa acoperirea si troienirea potecilor cu zapada, formarea crustelor de gheata, deci, ingreunarea accesului catre partea inalta a masivului. Multe sectoare de trasee devin impracticabile sau foarte periculoase, motiv pentru care cei care se incumeta la drum trebuie sa fie echipati si sa posede cunostinte temeinice pentru ascensiunile de iarna.

Localitati si locuri de cazare in apropiere de Masivul Cozia

Localitatile din care se poate incepe drumetia, sau catre care ne indreptam la coborare, sunt situate la poalele masivului, respectiv in lungul vaii Oltului si in depresiunile Lovistea si Jiblea- Calimanesti.

Calimanesti

Situat pe ambele maluri ale Oltului, in partea vestica a depresiunii subcarpatice Jiblea – Calimanesti, la poalele muntilor Capatanii si Coziei. In componenta sa sunt incluse statiunile Calimanesti si Caciulata, precum si satele Jilbea Veche, Jilbea Noua, Pausa si Seaca.

Functia principala a orasului este cea balneara si turistica, statiunile Calimanesti si Caciulata fiind, prin bogatia apelor minerale (peste 30 izvoare minerale) si prin clima mai blanda, cu umiditate redusa, printre principalele statiuni balneoclimaterice din tara.

Apele minirale sulfuroase, iodurate, bromurate, clorurosodice, bicarbonatate, calcice, magneziene, reci, mezotermale sau termale sunt folosite in tratamentul intern al bolilor cailor urinare si de nutritie, glandele endocrine, intoxicatiilor cronice, dermatozelor, bolilor hepatice, biliare si gastro-intestinale, precum si in tratamentul extern in bolile aparatului locomotor, sistemul nervos periferic, aparatului cardiovascular etc.

Dezvoltarea ulterioara a localitatii este desigur strans legata de apele minerale de la Calimanesti si Caciulata. Se pare ca ele erau cunoscute de multa vreme si folosite de calugarii de la ,,bolnița” Coziei. In ultimele decenii s-au marit si s-au modernizat bazele de tratament, s-au construit numeroase spatii de cazare, tratament si cura balneara.

Statiunea Calimanesti

Cuprinde partea principala a orasului, se gaseste pe malul drept al Oltului, de o parte si de alta a drumului national. In cuprinsul statiunii se afla  douasprezece izvoare minerale. Pavilionul central formeaza principala baza de tratament. Cazarea se face in hoteluri,vile si pensiuni. Pe insula Ostrov, situata in mijlocul lacului de acumulare, se gaseste un monument istoric si de arhitectura medievala (sec. XVI).

In statiunea Calimanesti, se organizeaza anual, in luna august, festivalul cultural-folcloric ,, Cantecele Oltului”, la care participa formatii din toate judetele de pe valea Oltului. Deasemenea si aici in ultimii ani s-au construit numeroase unitati de cazare.

Statiunea Caciulata

Formeaza partea de nord a orasului Calimanesti, se extinde tot pe dreapta Oltului, in lungul drum national. Aici se gasesc zece izvoare minerale si termale folosite in baze moderne de tratament.

In parcul Caciulata, plasat intre sosea si raul Olt, peste drum de restaurantul Perla Oltului, al hotelului cu acelasi nume,se gasesc primele izvoare amenajate din statiune. In apropiere se afla castrul Arutela, situat in Poiana Bivolari.

Jilba Veche

Localitate componenta a orasului Calimanesti, se gaseste pe stanga Oltului, intre valea Satului si paraul Coisca (Salatrucel), la poalele dealurilor Jardei si Salatrucel. Este o asezare veche (sec.XIV), locuita pe vremuri de plaiesi. Aici ne atrag atentia cateva case vechi si monumentul eroilor din 1916-1918. Păușa, mica localitate componenta a orasului Calimanesti, se gaseste pe malul stang al Oltului, in dreptul statiunii Caciulata, de care este legata printr-un pod de beton. Este strabatuta de soseaua modernizata de pe stanga Oltului. Aici se gasesc doua izvoare minerale.

Seaca

Localitate componenta a orasului Calimanesti, situata tot pe dreapta Oltului, la 3 km sud de Calimanesti. Este atestata documentar din anul 1402. In anul 1646 voievodul Matei Basarab a construit aici o ,, moara de hartie”.

Cîineni (Cîineni Mari)

Este cea mai importanta comuna din defileul Oltului, situata de o parte si de alta a raului, din care se ramifica spre sud-est ,, drumul Lovistei”. Localitatea este atestata documentar in anul 1415, pe vremea lui Mircea cel Mare. Romanii au ridicat aici un pod si un castru (Pons Vetus), ale carui urme se gasesc la locul numit ,,Turnulete”. Austriecii au construit in anul 1719 un fort de aparare (Arxavia) distrus insa de turci in 1739.

Locuri de cazare in Masivul Cozia

Cele mai multe posibilitati de cazare se gasesc situate la baza masivului, pe dreapta vaii Oltului, in hotelurile si pensiunile turistice din statiunea Calimanesti Caciulata sau din imprejurimi. In Masivul Cozia exista o singura cabana, care prin asezarea ei centrala ofera posibilitati de popas si cazare aproape de traseele turistice montane.

Hotelurile ,,Caciulata”, ,,Olt” si ,,Cozia”, care formeaza un frumos complex balnear turistic pe malul drept al Oltului, la circa 0.5 km nord de Caciulata, ofera cele mai bune conditii de cazare, tratament balnear si spatii de petrecere a timpului liber.

Hanul ,,Cozia”, situat pe stanga drumului national, cum ne deplasam de la Caciulata spre manastirea Cozia, vizavi de complexul de hoteluri, ofera deasemenea foarte bune posibilitati de cazare.

Cabana ,,Cozia” este situata in curmatura adanca dintre varfurile Cozia (Ciuha Mare) si Ciuha Mica, la o altitudine de 1573 m. Reconstruita si extinsa, ofera 50 de locuri de cazare. Cabana se gaseste in zona de convergenta a tuturor traseelor turistice care urca spre varful Cozia si spre cele mai pitoresti si interesante locuri din masiv.

Potentialul turistic ridicat al Masivului Cozia, in special in partea central-nordica a acestuia, unde predomina relieful impunator determinat de gnaisul ocular, atrage tot mai multi iubitori ai drumetiilor montane. De aceea Cozia, acest unicat al Carpatilor nostri, merita mai multa atentie atat in intretinerea marcajelor si potecilor existente cat si in cea a dechiderii de noi trasee turistice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like