Municipiul Fagaras este un oras stravechi cu multe obiective turistice, situat in partea central-nordica a depresiunii delimitata natural de Muntii Fagarasului si ai Perisanilor si de raul Olt care curge pe sub marginea sud-estica si sudica a Podisului Tarnavelor.
Este asezat pe terasa, relativ joasa, de pe malul stang al Oltului, taiata de vechea albie a pirulului Berivoi, care curge acum pe la vestul localitatii. In urma incorporarii satului Galati la Fagaras, teritoriul municipiului cuprinde acum si zona de pe malul drept al Oltului. Fagarasul se afla la o distanta de 66 km de Brasov si 76 km de Sibiu.
Depresiunea Fagarasului a fost asemanata de cercetatori ai zonei, cu un mare amfiteatru natural care se desfasoara in trei trepte sub impresionantul versant nordic al muntilor, supranumiti de Emm de Martonne ,,Alpii Transilvaniei”.
Clima depresiunii este puternic influentata de prezenta muntilor, care impiedica trecerea maselor de aer rece spre sud, intarziindu-le astfel in zona, si patrunderea din sud a celor calde. Au loc puternice inversiuni de temperatura – mai ales iarna – cu frecvente geruri si ingheturi nocturne si cu mari oscilatii diurne si anuale.
Prima atestare documentara a Fagarasului ca localitate dateaza din 1291. Urmele materiale de viata omeneasca descoperite pe aceste meleaguri sunt insa mult mai vechi. Din sapaturile arheologice efectuate pana acum a rezultat un material arheologic – expus in cea mai mare parte in Muzeul Fagaras – material reprezentat de ceramica, unelte, arme, rasnite de piatra, podoabe, etc.
O importanta concluzie a cercetatorilor de pana acum a reprezentat-o constatarea ca asezarile dacice din depresiunea fagaraseana au ca moment final al existentei lor vremea razboaielor daco-romane. Populatia dacica a fost obligata de cuceritori sa treaca in interiorul provinciei romane, care isi fixeaza granita pe malul drept al Oltului.
Din prezentarile istoriei mai vechi, Fagarasul reiese ca a fost conturat in mare parte ca un mic targ de provincie, cu cateva mii de locuitori, care se ocupau in pricipal cu mestesugurile, comertul, agricultura.
In anii socialismului insa puternica industrie chimica avea sa determine profunde transformari in viata orasului. De la micul targ al tabacarilor si al celorlalti mestesugari, al agricultorilor si negustorilor, Fagarasul a devenit un puternic centru industrial si a dobandit o noua personalitate, aceea de oras al chimistilor.
In anii aceia inregistreaza puternica explozie demografica populatia crescand foarte mult ( 38.000 locuitori in 1979 fata de 1500-2000 locuitori in sec. XVII).
Fagarasul de astazi se infatiseaza turistului sosit aici, ca un oras in care alaturi de locuri si monumente, evocatoare pentru indelungata si zbuciumata sa istorie, sunt prezente la tot pasul, transformarile structurale petrecute in anii moderni.
Turistului sosit in Fagaras ii oferim in continuare cateva date despre principalele obiective de interes istoric si cultural.
Cinci obiective turistice de vizitat in Fagaras:
Cetatea Fagarasului
Sapaturile arheologice si cercetarile au pus in evidenta o realitate – existenta unei fortificatii de lemn si pamant, datata de descoperitorii ei in sec. XII-XIII, care avea apoi sa fie suprapusa de fortificatia de piatra care a fost ridicata pe la sfarsitul secolului al XIV-lea sau la inceputul secolului al XV-lea.
Primele stiri documentare care o atesta sunt datate in 1455, cand este amintit un ,, castelan” de Fagaras si in 1456 cand fortificatia de piatra de aici ,, fortalicium”, este amintita intr-un document emis de Iancu de la Hunedoara.
Stiri documentare amintesc deasemenea de vremea in care a poposit aici marele domnitor Mihai Viteazul si familia sa. Pe la 1617, se ridica ultimele doua nivele ale turnului de sud-vest al castelului ( Turnul rosu), pentru ca mai apoi, asa cum reiese din ,, instructiunile economice” din 1623 ale principelui Gabriel Bethlen si din inventarele din anii 1632 si 1633, sa fie ridicate bastioanele din coltul fortificatiei exterioare.
Cetatea Fagarasului a devenit un impunator ansamblu medieval. Adaptarile şi adaugirile de constructii la care a fost supusa cetatea au culminat, in secolul al XVII-lea, cu transformarea sa intr-o fastuoasa resedinţa princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.
Muzeul Tarii Fagarasului
Este organizat pe laturile de sud, vest si est ale nivelului I al castelului. Sunt expuse piese originale si fotocopii ilustrand principalele momente ale istoriei tinutului. Pentru epocile vechi este prezentat material arheologic rezultat din sapaturile efectuate in asezarile de epoca bronzului de la Cuciulata si din asezarile dacice Arpasu de Sus, Comana de Jos si Sercaia, constand in unelte, arme, ceramica, monede, etc.
In muzeu sunt prezentate exceptionale valori artistice create de pictorii pe sticla fagaraseni. Tara Oltului este unanim apreciata ca unul din cele mai valoaroase centre de pictura pe sticla.
Biblioteca Municipala Fagaras
Biblioteca Municipala Fagaras, ce poarta in prezent numele marelui scriitor Octavian Paler, ocupa spatii aflate la nivelul al doilea al castelului. Bogatul sau fond de carte, de periodice si discuri, structurate dupa cerintele specifice domeniului respectiv, ofera celor care-i trec pragul largi posibilitati de instruire intr-un cadru din cele mai atragatoare.
Statuia lui Badea Cârțan
Amplasata alaturi de Casa de cultura, opera sculptorului Vasile Blendea omagiaza pe foarte cunoscutul cioban calator din Cirtisoara Fagarasului.
Cartea scrisa de Octavian Metea, povesteste cu mult famec viata aceluia caruia i se pareau atat de nefiresti granitele dintre fratii romani pe care vitregia vremurilor le-a fixat pe crestele muntilor.
Badea Cârțan a murit in 1911, a fost inmormantat la Sinaia iar pe monumentul funerar este sapata inscriptia ,, Aici doarme Badea Cârțan visand la intregirea neamului”.
Ctitoria lui Constantin Brincoveanu din Fagaras – Biserica Sf. Nicolae
Monumentul ctitorit de Constantin Brancoveanu, este cel mai vechi dintre edificiile de cult ramase in picioare in oras. Ridicata de marele domnitor, la rugamintiile romanilor din Fagaras, ramasi fara un lacas de cult dupa ce arsese cel vechi, biserica a fost construita intre 17 iunie 1697 si 30 septembrie 1698. Pentru conducerea lucrarilor a fost trimis aici pitarul Ratescu.
Modelul acestei biserici este capela palatului brancovenesc de la Mogosoaia, ridicata in 1688. La randul ei biserica din Fagaras a fost modelul dupa care mesterii locali s-au inspirat in ridicarea multor monumente din satele fagarasene. Usa, splendid sculptata are deasupra pisania, in mijlocul careia se afla stema Tarii Romanesti.
Alte obiective turistice in Tara Fagarasului:
Cetatea Comanei
Turistului care vine pe soseaua dinspre Rupea, ii recomandam, in cele ce urmeaza, cateva puncte ale caror vizitare solicita celor ajunsi acolo, imaginatia si capacitatea de a evoca cate ceva din vremurile trecute, dat fiind faptul ca la suprafata nu s-a pastrat nimic sau aproape nimic din ceea ce odinipoara era o asezare sau o fortificatie.
Asadar, din satul Fintana sau din Hoghiz, se poate ajunge pana in locul unde, in epoca romana, se ridicau puternice ziduri ale castrului in jurul caruia se desfasura activitatea civila.
Cetatea de la Breaza
Un alt obiectiv atragator, atat pentru importanta sa istorica cat si pentru splendidul cadru natural in care se gaseste, il reprezinta ruinele fortificatiei feudale timpurii de la Breaza.. La poalele Muntilor Fagarasului, dupa ce sunt parcursi 5 km de la satul Breaza, la sud de confluenta vailor Brezcioarei si Pojortei, se mai pot vedea, ruinele cetatii de piatra, numita de localnici ,, Cetatea lui Radu Negru”
In amplasarea acestei cetati au fost folosite la maximum avantajele pozitiei naturale a promontoriului, care ofera un larg camp de vedere asupra unei mai mari parti a Tarii Fagarasului, in stanga si dreapta vaii riului pe care se afla satele Breaza, Pojorta, Voievodeni si Voila, pana la marginea sudica a Podisului Hirtibaciului.
Poioana narciselor
Sub acest nume este cunoscut valorosul monument al naturii, intins pe aproape 400 de hectare, construit de padurea de stejari seculari, aflata intre satele Vad si Toderita, ramasita a vegetatiei care acoperea altadata intreaga zona. In poienile acestei paduri infloresc in luna mai, minunatele narcise. Aproape 100 de hectare din aceasta padure se afla sub protectia regimului de rezervatie floristica.
Castrul roman de la Feldioara
Din soseaua nationala, intre satele Vistea de Jos si Ucea de Jos, se porneste un drum care, trecand Oltul, duce in satul Feldioara. La cateva sute de metri dupa trecerea Oltului, se poate ajunge la locul unde in secolele II-III se afla unul dintre castrele romane de pe linia Oltului.
Prin maniera in care s-au marcat la suprafata locurile unde sectiunile arheologice au intersectat zidurile castrului, vizitatorul poate lesne reconstitui ceea ce a mai ramas din fortificatia de odinioara.
Staff Editorial
