Daca ar fi sa notam cu stele pesterile turistice din Muntii Apuseni, Pesterea Ursilor ar trebui sa primeasca numarul maxim. Pentru ca este un obiectiv generos ca peisaj subteran si cu o amenajare moderna, care cuprinde atat o electrificare inspirata, un traseu simplu si comod, cat si facilitate turistice de suprafata fara cusur.
Pestera Ursilor se afla in comuna Chiscau, asezare chivernisita, care isi trage prosperitatea si de la vestita pestera.
Se ajunge aici foarte usor, venind dinspre Oradea sau Deva. Din soseaua ce leaga aceste orase, in dreptul localitatii Sudrigiu se desprinde spre est, catre munte, drumul asfaltat ce duce in inima apusenilor, spre Padis, trecand prin comuna Pietroasa. Indicatoarele ne conduc fara gres catre tinta expeditiei noastre. Se poate ajunge la Sudrigiu venind si pe ruta plina de pitoresc, Campeni-Albac-Garda-Arieseni.
Lista celor mai frumoase pesteri din Muntii Apuseni
1. Pestera Ursilor
Pestera Ursilor a fost descoperita in anul 1975, in frontul unei cariere de calcar. Minerul Curta Traian, devenit legendar, a avut curiozitatea de a vedea ce se afla dincolo de golul deschis de dinamitare. A patruns intr-o galerie plina de formatiuni si de cranii de urs. Indata pestera a intrat in atentia speologilor care au luat masuri drastice de protectie si s-a luat decizia de a fi amenajata.
Proiectantul general a fost Institutul de speologie Emil Racovita, evitandu-se astfel greseala, frecventa din pacate, a unor amenajari de mantuiala, facute dupa ureche. In 1980 cand s-a taiat panglica, turistii au avut surpriza de a vedea o pestera superba, bine conservata si amenajata la nivel european.
Pestera este dispusa pe doua nivele. Nivelul inferior, greu accesibil, este rezervatie stiintifica cu regim strict de protectie.
Nivelul superior, in lungime totala de 850 m, este integral electrificat. Dupa intrare, se parcurge mai intai Galeria oaselor, mai modesta ca infatisare, dar unde ne intampina numeroase schelete de urs de caverna. Craniile de mari dimensiuni sunt cimentate in calcitul alb, dar smaltul coltilor puternici luceste viu. Osemintele apartin exemplarelor care au venit in pestera pentru hibernare, dar fie din cauza unor ierni neobisnuit de aspre, fie din cauza prabusirii intrarii, au fost nevoiti sa ramana in subteran pentru totdeauna.
Dupa circa 150 de metri, ajungem la o mare sala, din care se desprind doua galerii. Urmand ramura din stanga, denumita Galeria Racovita, patrundem intr-un adevarat palat subpamantean. Dimensiunile sunt generoase, de 10-15 m latime si inaltime. Abunda formatiuni de calcit de forma unor pagode, candelabre, cascade impietrite, toate de un alb imaculat.
Lumina joaca in oglinda micilor lacuri, stalactitele fistulare, subtiri cat un creion, vibreaza la sunete mai intense. In amfiteatrul din capat, dam roata scheletului complet al marelui urs care, cu zeci de mii de ani in urma, a ajuns aici fara ghid si fara lumina.
Reintorsi la sala de raspantie, parcurgem galeria Lumanarilor, pe drept cuvant denumita astfel, pentru ca aici abunda formatiunile de tip lumanare, subtiri si perfect cilindrice, care alcatuiesc o adevarata padure.
O vizita dureaza cam 30-45 de minute. Nu este prea mult, dar merita sa aveti un jerseu mai grosut, pentru a va simti confortabil la temperatura de 10°C a pesterii.
2. Pestera Scarisoara
In toiul caniculei, va recomandam sa va racoriti vizitand Ghetarul Scarisoara. Ca fenomen, pestera Scarisoara este remarcabila. O cavitate cu morfologie complexa, care cuprinde un aven adanc de 50 m si larg de 50, sub care se deschide o sala imensa ce continua cu o galerie bogat concretionata.
Sala gazduieste cea mai mare acumulare de gheata permanenta din Romania, un ghetar de 75.000 mc, cu grosime de 25 m. Impresionat de ea, Emil Racovita a facut primele observatii stiintifice, iar in anul 1938 a declarat-o rezervatie speologica, prima de acest fel din tara. De atunci, ea a fost permanent in atentia speologilor clujeni care au reusit, in parte sa citeasca in alternanta de straturi din blocul de gheata istoricul climei in ultimii 3000 de ani si sa studieze dinamica formatiunilor de gheata.
Ca obiectiv turistic trebuie sa mentionam totusi, Scarisoara are o oferta mai modesta.
Din Garda, urmand firul Ordancusei, putem ajunge motorizati in Platoul Ocoale. Recomandam si accesul pe jos, pe poteca marcata, care ne prilejuieste vizitarea unui peisaj tipic de Muntii Apuseni, cu plaiuri ciuruite de palnii carstice si casute de moti risipite. Mergand agale drumul ne va lua trei ore. Iarna, cand aici este foarte frumos, putem ajunge cu o sanie trasa de cai cu zugalai, acesta fiind de veacuri mijlocul de locomotie al motilor.
Ghidul va asteapta la intrarea in pestera. Coboram vertiginos pe scara cu trepte metalice de pe care privim infiorati in abisul de dedesubt. La baza marelui put ne intampina o sala vasta, unde am putea patina, daca avem patinele la noi si daca balustradele nu ne-ar mentine in poteca. Spre capatul Salii Mari, lumina zilei paleste. O balustrada bariera ne opreste avantul. Electrificarea pesterii consta intr-un singur reflector care lumineaza un grup de stalagmite mari de cativa metri, din gheata, din Sala Biserica. O denumire plastica, data se pare chiar de Racovita, atat pentru ca bolta are forma unei cupole de basilica, cat si pentru ca stalagmitele de gheata seamana cu madone si sfinti.
Pentru a lungi vizita, ghidul va va spune despre frumusetile nevizitabile ale ghetarului, accesibile in prezent numai cu aprobari speciale si cu o tehnica alpina. O solutie mai ingenioasa de amenajare ar putea crea un circuit de vizitare ai transforma scarisooara intr-un obiectiv speoturistic de nivel european, fara ca acest lucru sa afecteze marele frigider natural.
3. Poarta lui Ionel
O pestera spectaculoasa prin dimensiuni, instructiva prin micul muzeu speologic amenajat in ea si foarte usor de vizitat, se afla la numai 1,5 km de comuna Garda, pe valea Ordancusii, afluent al Vaii Garda Seaca.
Urcand prin cheile Ordancusei, zarim pe stanga o grota spatioasa, amenajata ca un loc de popas. 50 m mai sus se afla o punte de lemn ce ne conduce peste o casacada de travertin galbui, spalat de apele unui parau. Patrundem printr-un portal de 15 m inaltime, cu arhitectura gotica, datorita tavanului in forma de ogiva. Coboram intr-o sala spatioasa, care se inunda la viituri. Apoi urcam intr-o galerie superioara care ne ofera o priveliste de ansamblu asupra Salii Mari si a Portalului. Traseul vizitabil are 250 m lungime.
Administrarea obiectivului se face de catre Primaria din Garda, care asigura ghid.
4. Pestera Meziad
Una dintre atractiile turistice clasice ale Apusenilor, Pestera Meziad, este vizitata de mai bine de un secol. Amplasamentul pitoresc, portalul impunator si mai ales cavernamamentul gigantic, ne determina sa v-o recomandam cu caldura.
Din orasul Beius ajungem aici, trecand mai intai prin comune crisene infloritoare, Rosia Meziad. Pe un drum forestier ajungem fara probleme la Cabana Meziad. Este locul unde se poate lasa fara grija masina si unde se afla, in sezonul turistic, un ghid. De aici, in 20 de minute de urcus pe firul vaii ajungem la destinatia noastra. Dincolo de poarta masiva, ne intampina o galerie spatioasa, cu sectiuni elegante, in forma eliptica. Ici-colo, din bezna mijesc fantomatice domuri de calcit.
O scara metalica ne conduce dupa o ascensiune de 20 m, intr-un etaj superior. Trecem pe langa mari formatiuni, care, dupa unghiul in care sunt privite, inspira comparatii cu tot felul de animale sau personaje. Dupa numai 200 m patrundem intr-o sala foarte larga. De departe ajunge pana la noi mirosul de guano si freamatul nelinistitor al unei mari colonii de lilieci. (Vom ocoli de la distanta colonia, pentru a nu deranja liliecii, animale sever protejate, dar pentru a ne putea proteja si pe noi de eventualii paraziti). Poteca ne scoate la un fel de balcon natural, de unde, cu un proiector puternic, putem avea o imagine de ansamblu asupra spatiului generos.
Coborand, poteca face legatura cu nivelul inferior, astfel ca putem vizita acest sector facand un circuit, a carui durata este de circa o ora. Pestera este cu mult mai mare si ghidul va poate conduce si in alte galerii, de dimensiuni mai modeste, dar destul de bogat impodobite.
5. Pestera Vadul Crisului
Poate fi considerata pe drept cuvant o pestera cu ,,vad’’, pentru ca se afla pe un traseu turistic frecventat, pentru ca se ajunge usor aici, fie pe sosea asfaltata, din comuna Vadul Crisului, fie cu ttrenul, coborand la halta Vadu Crisului, care se afla numai la 300 m distanta. Decorul e foarte pitoresc. Apele ce tasnesc din pestera se pravalesc in Cris printr-o frumoasa cascada, iar peretii calcarosi ofera alpinistilor incepatori trasee foarte bune pentru antrenament. Se poate campa in micile poieni din vecinatate sau chiar la pensiunile din localitate.
Pestera Vadu Crisului reprezinta tronsonul aval al unui drenaj subteran mult mai lung, care incepe sub portalul de templu egiptean al pesterii Batranului, din platoul ciuruit de doline de la Zece Hotare. Aici, apele Pestireului se pierd intr-un ponor impenetrabil si parcurg galerii de mai multi kilometri, numai de ele stiute. Noi ne vom multumi sa vedem doar un kilometru, cat reprezinta galeria emersa dintre intrare si sifonul terminal.
Pe acest parcurs pestera prezinta doua nivele distincte. De la intrare inaintam mai intai in lungul paraului subteran, pe nivelul inferior, pana la un sifon, care ne obliga sa urcam in nivelul superior, fosil.
Aspectul general e auster, calcarul are o culoare inchisa, iar podoabele calcitice sunt putine si degradate de peste un secol de trafic turistic. Coboram la galeria activa, unde ne intalnim cu un nou sifon. Este locul unde un tanar speolog oradean s-a avantat imprudent cu scafandrul autonom si s-a ratacit in apa tulbure pana la epuizarea aerului din butelii.
Apa care ia in stapanire toata sectiunea galeriei ne obliga sa mergem cand pe o parte, cand pe alta a malurilor, pana la sifonul terminal.
6. Pestera Huda lui Papara
Huda lui Papara este o pestera de marime XXL, unde este bine sa mergem cu lampi puternice si cu niste cizme pescaresti. Este situata pe un afluent al Vaii Ariesului, plina de pitoresc, pe care cu ani in urma circula faimoasa mocanita. Venind fie dinspre Alba Iulia, fie dinspre Campeni, ajungem la comuna Salciua de Jos. De aici pornim spre inaltimile Muntilor Trascau, pe un drum mai modest, care urca pe Valea Morilor cam 4 km. Un moment de popas la manastirea de maici Salciua, aflata in imediata vecinatate a pesterii, ne va fortifica moral inainte de aventura subterana.
Huda lui Papara ne intampina cu un portal inalt de 37 m, unul dintre cele mai inalte din tara. Galeria care continua este croita pe aceeasi masura. Ea se prezinta ca un canion, partial inundat. Puntile si podetele se pun din cand in cand, dar tot din cand in cand sunt luate de viiituri.
Deci cum va va fi norocul! Avem de trecut peste mari stanci, peste o cascada, strabatem trasee de pietris, cu ochii la dorne si bulboane. Dar merita sa ne oprim de cateva ori pentru a privi monumentala bolta. Dupa ce ne rafuim cu apa cam 350 m, ajungem intr-o imensa sala, pe drept cuvant denumita Sala Minunilor. Sala Minunilor are peste 120 m lungime, iar la capatul de sus are o latime de 75 m. De la albia paraului urcam mai intai peste un mare con de prabusiri.
Daca nu avem o lanterna puternica, va fi greu sa-i zarim ambii pereti deodata. Daca plimbam spotul lanternei pe bolta vom remarca aspectul de amplu arc de cerc al tavanului, configuratie stabila, care preia foarte bine presiunile muntelui de deasupra.
In partea superioara a salii din tavan atarna stalactitele masive, lungi de 2-3 m, cu forme contorsionate, asemenea unor tentacule de caracatite. Speologii numesc asemenea stalactite anemolite (anemos – vant si lithos – piatra). Se presupune ca axa lor ar fi fost deviata de la directia gravitationala de slabi curenti de aer care au favorizat depunerea asimetrica a calcitului.
Si, pentru a incheia cu superlativele Hudei lui Papara, trebuie sa spunem ca dupa parerea biologilor clujeni, in boltile inalte ale Hudei, hiberneaza cea mai mare colonie de lilieci din Europa, un stol de peste 50.000 de exemplare.
Galeria activa merge inca foarte mult (pestera are peste 2 km lungime) si se incheie cu un sifon, nerecomandabil de vizitat.
Farmecul adancurilor si peisajul subpamantean poate parea unora ostil si monoton insa fiecare pestera in parte are minunatii aparte. In articole viitoare va vom prezenta pesteri turistice din: Banat, Oltenia, Carpatii Orientali si Dobrogea.
Staff Editorial
