Cu cafenele, cultura si un castel, ce pot fi in lista de obiective turistice Lisabona, acest oras devine vibrant, amestecand sarmul lumii vechi, culoarea locala si comoditatile moderne.
Lisabona ofera multe posibilitati, satisfacand toate gusturile, de la spectacole culturale pana la nesfarsite oportunitati de a face cumparaturi si o abundenta de locuri in care sa gusti din produsele gastronomice locale. Exista si multe locuri de relaxare umbroase si miradours (puncte de observatie) sunt liber presarate prin oras.
In timpul zilei, viata se invarte in jurul cafenelelor delicioase si prajiturile il vor tenta chiar si pe cel mai mare sustinator al regimului. Orasul se trezeste cu adevatat la viata seara si, pe buna dreptate, area cea mai colorata viata de noapte din zona, mai ales in baruletele mici si restaurantele unde se serveste vin.
O aroma din ce are Lisabona de oferit se poate savura intr-o vizita de o zi, pe fuga, dar un tur rapid al orasului nu prea e de-ajuns. Trei zile reprezinta un interval care permite absorbirea cat de cat a atmosferei si iubitorilor orasului li se va parea ca o saptamana este prea scurta.
Multe din punctele de atractie ale unei vizite in Lisabona sunt, in mod convenabil, concentrate in doua zone principale, inima orasului centrata in jurul zonei Baixa, si malul raului, la Belem.
Baixa si centrul orasului Lisabona
Baixa ocupa zona dintre dealurile Alfama si Bairro Alto. Baixa coboara usor in panta catre tarmurile Rio Tejo (Tagus), dinspre Rossio spre faimosul sistem grila de strazi planuite de marques de Pombal, dupa cutremurul din 1755.
Viata orasului este centrata in jurul exapansiunii vaste a Praca do Comercio (Piata Comertului), langa rau. Numele anterior al Pietei Terreiro do Paco, este inca folosit si dateaza din perioada dinainte ca acel cutremur sa aiba loc, cand palatul regal din secolul XVI era in acel loc.
In spatele arcadelor pombaline elegante, neoclasice, sunt gazduite Bursa din Lisabona sau Bolsa, in estul si vestul postei. Intr-o splendida izolare, se inalta in centru o statuie de bronz a conducatorului Dom Jose I, care a dat nastere numelui englez Piata Calul Negru.
Umbrind complet delicatetea caldirilor cu arcade, este impresionanta triumfatoare Arco Rua Augusta. Arcade este un element in plus, adaugat la sfarsitul secolului XIX la cladirea lui Pombal din secolul XVIII.
Mai departe, neobisnuita fatada piramidala din piatra din secolul XVI, Casa dos Bicos (Casa Pietrelor Ascutite) pare aproape moderna.
Exista o diferenta clara intre etajele de mai jos, care au supravietuit cutremurului in 1755, si cele doua etaje superioare, care au fost reproduse cu fidelitate din vechile gravuri in timpul anilor 1980.
La o distanta mica de-a lungul strazii se afla fantana aproape neobservata din secoulul XIII, Chafariz dél Rei, odata sursa principala de apa a orasului.
Parasind piata dinspre coltul nord-estic, treceti de locul unde in 1908, Carlos I si mostenitorul lui, Luis Felipe, au fost asasinati. In apropiere se afla Praca do Minicipio, cu pelourinho (sistem de stalpi) din secolul XVIII si Camara Municipal (Primaria), unde Portugalia a fost numita republica, in 1910.
Mai spre vest, trenurile sosesc dinspre Estoril si Cascais la gara Cais do Sodre, aproape de piata principala a orasului, Mercado da Ribeira.
Intorcandu-va in Praca do Comercio, veti ajunge la marea intrare in Arco Rua Augusta spre strazile curate care formeaza zona principala din Baixa, orasul de mai jos. Rua Augusta, doar pentru trecatori, asigura multe diversiuni de-a lungul ei si coboara spre Rossia.
Magazinele reprezinta cu siguranta principala atractie, dar in perioadele agitate, animatorii stradali si vanzatorii de baloade aduc o atmosfera de carnaval, iar cafenelele de pe trotuar aduc un aer parizian al locului.
Astazi, cafenelele, vanzatorii de flori, magazinele si traficul produc o activitate acerba si multa culoare intr-o piata apreciata de localnici, care petrec multa vreme din zi intr-una dintre numeroasele cafenele cum este Cafe Nicola.
La capatul nordic al pietei, Teatro Nacional (Teatrul Maria a II-a) construit in anii 1840, da spre cele doua fantani aduse din Paris in 1890, care flancheaza statuia lui Dom Pedro al IX-lea. Ele sunt chair mai autentice decat statuia, care este, de fapt, varianta de arama a unei statui originale.
Paco dos Condes de Almada (Palatul Contilor de Almada), aflat chiar la est de teatru, este locul unde Restauradores au conspirat in 1640 pentru a prelua puterea de la spaniarzi. Igreja de Sao Domingos, din apropiere, a fost martora la executia victimelor Inchizitiei, care fusesera judecate in palatul care odata era Teatrul National.
La nord-vest de Rossio se afla Estacao do Rossio (Gara Rossio) cu minunata sa fatada neomanuelina. Trenurile dinspre Sintra sosesc la nivelul 4, la nivelul Bairro Alto, (partea superioara a orasului) de unde o cabina coboara pasagerii la nivelul Baixo.
Ele vin nu departe de Praca dos Restauradores, numita astfel in onoarea restauratorilor, conspiratorii care au complotat pentru a inlatura condecrea spaniola si pentru a-l pune pe tron pe Joao al IV-lea.
La est de Alfama
Aflama este cea mai veche parte a orasului si se intinde tenace, la poalele Castelului de Sao Jorge. Strazile abrupte, inguste si aleile acestui vechi cartier maur coboara spre malul raului si un numar mare de cuceritori au lasat vestigii ale ocupatiei lor, de-a lungul mileniilor.
O demonstratie de viata se desfasoara peste tot: bucurativa de tot ce vi se ofera, dar aveti grija de lucrurile de valoare pe care le aveti. Zona prinde viata mai ales in 12 si 13 iunie, cand are loc Sarbatoarea Antoniu de Padua, patronul sfant neoficial al Lisabonei, care s-a nascut in zona.
Mai sus de Baixa, dupa Igreja de Madalena, datand de la sfarsitul secolului al XVIII-lea dar pastrand o veranda manuelina de la o biserica mai timpurie, pe partea stanga, pe masura ce se iveste fatada romaneasca de la Se, se afla biserica mica Santo Antonio da Se.
Biserica, ridicata pe presupusul loc de nastere al Sf. Anton, este astazi un muzeu, Museu Antoniano, dedicat vietii sale. A fost reconstruit in 1767 si atrage multi admiratori.
Vizitarea catedralei din Lisabona
Azi, fatada ca de fortareata a catedralei este dovada perioadelor tulburente in care a fost construita: urma sa treama mai mult de un secol pana ce maurii au fost in cele din urma alungati din tara.
De-a lungul secolelor s-au facut multe restaurari dar cele doua turnuri originale cu creneluri, imblanzite de marea fereastra dintre ele, ramane cea mai surprinzatoare caracteristica.
Inauntru, tavanul boltit duce spre o lanterna joasa si spre stanga, la intrare, este cristelnita baptista unde Sf. Anton a fost crestinat in 1195. Mai departe, in prima capela de pe stanga este o scena a mostenirii, realizata de sculptorul Joaquim Macado de Castro.
Spatiul din jurul altarului este din secolul XVIII si ambulatoriul a fost remodelat in secolul XIV, dar interiorul intunecos si separeurile au nevoie disperata de restaurare. Separeurile bisericesti mici merita taxa de intrare modesta, chiar daca doar pentru a vedea interesantele excavatii care au avut loc unde erau odata gradinile.
Mergand in susul dealului, veti da de Miradouro de Santa Luiza, care este o fortificatie importanta, dand spre Alfama. Biserica cu acelasi nume este decorata in exterior cu cateva paneluri interesante, azulejo, una aratand-ul pe soldatul eroic Martim Moniz, care a murit tinand poarta orasului deschisa – act care l-a incurajat pe Afonso Henriques in capturarea Lisabonei.
Putin mai sus, se afla Largo das Portas do Sol (Poarta Soarelui), unde se afla odata una din portile principale ale orasului. O statuie a Sf. Vicentiu da spre oras; din acest punct, cafenelele cu terase sunt un loc excelent pentru a zabovi si palatul din secolul al XVII-lea al contilor de Azurara.
Castelo de Sao Jorge din Lisabona
Probabil cea mai frumoasa priveliste a orasului este de pe fortificatiile magnificului Castelo de Sao Jorge (deschis zilnic, taxa de intrare) care incoroneaza primul deal aflat la este de centrul orasului.
Daca nu vreti sa va obositi prea tare urcand pana la castel, luati un taxi sau tramvaiul Nr. 28 Graca spre Portas do Sol, apoi vizitati Catedrala din Lisabona si imprejurimile, cand coborati. Castelul poate fi vazut aproape de oriunde din Lisabona, avand rolul de evocator romantic al radacinilor vechi ale orasului.
Miradouro (observatorul) asigura o panorama minunanta a orasului si de aici puteti alege multe din punctele de reper din oras. Alte locuri care merita vazute se afla in nord, Ingreja de Nossa Senhora da Graca, in stil baroc si, mai departe, chiar mai inalta Senhora do Monte.
In afara zidurilor orasului
O plimbare scurta dinspre castel spre Igreja de Sao Vicente de Fora (deschis zilnic, taxa de intrare): de fora descrie pozitia bisericii in afara zidurilor orasului. A fost construita pe locul unei manastiri din secolul al XII-lea, dedicata Sf. Vicentiu, care a comemorat batalia dusa de cruciati pentru ocuparea Lisabonei.
Mai interesante decat interiorul bisericii sunt arcadele (deschisezilnic, taxa de intrare), care sunt acoperite de azulejos din secolul al XVII-lea descriind Fabulele lui Fontaine.
O piata de vechituri, Feira da Ladra – ad literam Piata Hotilor – se oraganizeaza de doua ori pe saptamana in Campo de Santa Clara.
Trebuie sa traversati aceasta piata pentru a ajunge la Igreja de Santa Engracia, in stil baroc, azi Panteonul National continand monumente ale multor eroi portughezi, nu din familia regala.
Mai jos, spre malul raului, vizavi de Estacao Santa Apolonia, gara pentru curse internationale, se afla Museu Militar. Acest muzeu prezinta istoria militara a portugaliei prin picturi si colectii extinse de armuri si arme, intr-o cladire care a fost pana in 1851, arsenal national.
Mergeti spre este, de-a lungul rutei de coasta, paralela cu calea ferata, apoi luati-o spre stanga in susul Calcada dos Barbadinhos spre Manuel da Maia Museu da Agua da EPAL (Muzeul Apei).
Cladirea, asezata intr-o oaza surprinzator de linistita, inregisteaza istoria sursei de apa a Lisabonei inca din perioada romana si include povestea apeductului.
Mai la este se afla muzeul de tigle, Museu Nacional do Azulejo. Din nou, ruta cea mai la indemana e paralela cu linia ferata, dar merita si sa luati un taxi. Cladirea a fost la inceput parte din Covento da Madre de Deus, fondata in 1509 de catre vaduva lui Joao al II-lea, Donna Leonor de Lancaster.
Tot ce ramane din exteriorul original este intrarea in stil manuelin, dar interiorul din secolul al XVIII-lea al bisericii principale reprezinta contrastul perfect pentru colectia nationala de azulejos, intr-o combinatie superba de lucraturi de lemn impodobite, azulejos olandeze albastru cu alb si pereti si tavane superb pictate.
Una dintre cele mai interesante imagini cu tigle este o panorama din 1730 a Lisabonei, de aproximativ 37 metri. In afara de tigle si arhitectura, exista tablouri de admirat, o librarie unde puteti rasfoi carti si o cafenea-restaurant extrem de placuta.
Prin Bairro Alto
Bairro Alto se inalta la vest de Baixa. Aceasta regiune este recunoscuta pentru gama larga de cafenele si restaurante. Cei carora le plac cumparaturile s-ar putea sa prefere sa faca plimbari prin incantatorul si modernul cartier Chiado, sa se opreasca pentru a bea ceva in A Brasileira, o cafenea foarte apreciata de artisti si politicieni.
In acelasi timp puteti alege calea mai usoara, Elevador de Santa Justa. Restaurantul care se afla deasupra cladirii Santa Justa ofera privelisti minunate.
Un drum de-a lungul Convento do Carmo, fara acoperis, uneste cladirea cu Largo do Carmo si intrarea in manastire. Aceasta mina remarcabila este una dintre cele mai importante locuri de vizitat in Lisabona.
Dinspre manastiri, luati-o spre dreapta pe Rua Garrett, apoi la stanga, pe Rua Serpa Pinto, pentru a ajunge la Casa Operei din Lisabona, Teatro de Sao Carlos. La Scala din Milan si Teatrul San Carlos din Napoli au reprezentat inspiratia pentru aceasta constructie din 1792 si influenta italiana este evidenta.
O scurta plimbare spre nord-vest, de-a lungul Rua Nova da Trindade, va duce spre Igreja Sao Roque (Biserica Sfintei Pietre). In spatele unei fatade destul de neremarcate, construita dupa 1755, se afla un interior opulent. Tavanul a fost pictat pentru a da un minunat efect tromp l’oleil si toate cele 8 capele sunt toate opera de arta individuala.
Punctul principal de atractie este Capela de Sao Joao Baptista, despre care se spune ca ar fi capela cea mai de pe coasta si a fost proiectata si construita in Roma, unde a fost binecuvantata de Papa, apoi demolata si transportata in Lisabona. Aur, argint si bronz decoreaza extravaganta constructie din lapis lazuli, albastru, marmura si fildes, in partea centrala a lucrarii de mozaic a Sf. Ioan.
Langa biserica se afla Museu de Arte Sacra, o colectie, mica, dar impresionanta de odajdii si obiecte ecleziastice cu un design bogat, baroc.
Daca urcati pe Rua Dom Pedro al V-lea, veti ajunge la Solar do Instituto do Vinho de Porto. O vasta selectie de vinuri de Porto poate fi degustata in incinta barului intim al acestui fost palat din secolul XVIII-lea. Chiar vizavi, se afla umbrosul Sao Pedro de Alcantara miradouro (punct de observatie), care ofera vizitatorilor o panorama admirabila a orasului.
Portughezilor le place sa se delecteze in gradini; deci nu va mirati ca Lisabona e impodobita cu spatii verzi. Probabil, cel mai frumos este Jardim Botanico, la dreapta de Praca do Principe Real, una dintre cele mai bogate gradini de acest fel din Europa.
Creata in 1873, are un zid magnific format din palmieri de 100 de ani, bananieri, bambusi, nuferi si multe plante tropicale.
In nord-vest, in sus de Rua das Armoreiras, dincolo de Largo do Rato se afla o cladire mare, simpla Mae d’Agua das Amoreiras, care adapostea odata punctul de aprovizionare cu apa al orasului. Celor carora le plac cumparaturile vor fi tentati sa cerceteze magazinele Centro Comercial Amoreiras, aflat in apropiere.
La sud de Amoreiras (mergeti in josul Rua Ferreira Borges inspre Domingo Sequeira), se afla atractiva Jardim da Estrela si splendida Basilica da Estrela, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cu domul sau maret si interiorul sau din marmura in mai multe nuante. Aceste imprejurimi au un aer de oaza anglo-saxona.
Aveti nevoie de permis special pentru a vizita Palacio de Sao Bento, din apropiere (in este de-a lungul Calcada da Estrela), astazi Casa Parlamentului portughez. La inceput construita ca manastire, palatul a fost transformat in cladirea parlamentului la sfarsitul secolului XIX-lea si a fost renovat in 1935.
Da aici, mergeti pe Avenida Dom Carlos I in josul raului si luati-o spre dreapta, pentru a ajunge la Museu Nacional de Arte Antiga (Muzeul de Arta Antica). Acesta, unul dintre cele mai importante muzee si obiective turistice din Lisabona, este situat intr-un palat frumos din secolul XVII, cu o extensie moderna, plina de gust.
Termenul “antic” poate sa va induca in eroare, deoarece majoritatea exponatelor au doar cateva secole vechime, dar exista si expozitii frumoase de portelan din secolul XVI, adus de marinarii portughezi din India, Macau si Japonia, si exponate de mobila, sculptura si sticla.
Belem
Intr-o zona spatioasa verde, pe partea vestica a orasului, dincolo de Ponte 25 de Abril si larga Avenida da Ponte, un numar de cladiri monumentale stau ca dovada a trecutului maritim al Portugaliei. Belem inseamna Betleem si reflecta implicarea tarii in cruciade.
Cel mai glorios monument din Lisabona este Masteiro dos Jeronimos, construit in onoarea lui Vasco da Gama si calatoria sa de sucess in India in 1498 facand acum parte din Patrimoniul Universal UNESCO.
Construita in partea vestica a manastirii, aripa cladirii adaposteste Museu Nacional de Arqueologia do Dr. Leite Vasconcelos (Muzeu National de Arheologie si Etnologie), care are o colectie interesanta de arta populara datand din Epoca de Piatra si Bronz.
Parte a aceleiasi aripi, Museu de Marinha (Muzeul Maritim) spune povestea descoperirilor facute pe mare cu barcile regale excesiv de abundente si vase de pescuit expuse intr-o cladire separata.
Planetario Calouste Gulbenkian (Planetariul), situat in spate, ofera spectacole in fiecare zi de sambata.
In apropiere se afla imensul si extrem de controversatul Centro Cultural de Belem, subliniand arhitectura glorioasa a unei epoci mai timpurii si continua sa marcheze sensibilitatile localnicilor.
Pe tarmul de la Rio Teja, pe partea indepartata a marii Avenida da India si a unui parc mic, se afla Torre De Belem, pe locul unde vasco da Gama si alti navigatori au pornit in explorarile lor. Aceasta fortareata deosebita din secolul al XVI-lea este un alt exemplu miunat al stilului manuelin, cu nisele sale sculptate, turnurile si scuturile care apara crucea Templierului.
La mica distanta spre est se afla Museu de Arrte Popular, cu expizitii regionale de arta populara locala. Pe tarmul din apropiere, trebuie sa vedeti impresionantul Padrao dos Descobrimentos, Monumentul Descoperirilor. Ridicat in 1960, monumentul este o caravela stilizata, avandu-l pe printul Henry Navigatorul in fata, privind marea si alte figuri de conducatori epocii dinainte.
La este de monumente, pe Calcada da Ajuda, se ridica ornamentul Palacio de Belem, in nuante roz, care in trecut servea drept punct de retragere al regalitatii, dar este acum resedinta oficiala a presedintelui.
In apropiere, pe locul unde se afla pe vremuri scoala regala de calarie, se afla Museu Nacional dos Coches (Muzeul Trasurilor), care adaposteste una dintre cele mai frumoase colectii de trasuri din Europa.
In susul dealului, la marginea palatului se afla impunatorul Palacio da Ajuda, construit dupa cutremur ca palat regal, dar niciodata terminat. Astazi este folosing pentru expozitii si concerte si unele inaperi sunt deschise pentru public (deschis de joi pana marti; taxa de intrare).
Dealurile nordice
Calatorind in nord-este si traversand Avenida da Ponte din nou, veti descoperi ca Parque Eduardo al XII-lea ofera o portita de scapare din zgomotul orasului si niste privelisti minunate spre Teja. In coltul stang al parcului – unde se ajunge din Rua Castilho – se afla doua sere Estufa Quente (sera propriu-zisa), la inceput construita pentru a adapasti orhidee exotice, si mai cunoscuta Estufa Fria (camera frigorifica).
In coltul sud-estic al parcului se afla Praca Marques de Pombal, sau Rotunda, cum este in mod obisnuit cunoscuta. Din locul sau inalt din centru, o statuie a lui Marques priveste spre orasul pe care el l-a reconstruit.
De aici, Avenide da Liberdade se intinde spre sud, unind Rotunda cu zona Baixa. Avenida s-a dezvoltat ca drum pentru trasuri in 1879 si a devenit un exemplu de loc cu palmieri si fantani arteziene pe margine. Cafenelele si vechile fatade aduc inca un aer de eleganta umbrita, in ciuda intruziunilor moderne.
Micul Parque Mayer, cam la doua treimi in josul drumului, este o enclava de restaurante si teatre, acestea din urma specializandu-se in comedia populara cunoscuta ca revistas, spectacole de varietati care comenteaza evenimentele politice curente.
Mostenirea gulbenkiana
In loc sa va intoarceti spre Baixa, parasiti Parque Eduardo VII prin iesirea nordica si mergeti putin spre nord-este si veti ajunge la un complex cu peisaje remarcabile, care include Fundacao Calouste Gulbenkian.
Muzeul contine si expozitii de arta islamica si orientala, portelan chinezesc, imprimeuri japoneze si monede grecesti de aur si argint. Printre exponatele magnifice din vest, se numara si tablouri ale unor maesti din secolul al XVII-lea, ca Rubens si Rembrant, si maestri impresionisti ca Renoir, Manet si Monet. Exista bogate tapiterii italiene si o intreaga camera dedicata creatiilor Art Nouveau ale lui Rene lalique. O plimbare placuta prin complexul tip parc va conduce spre Centro de Arte moderna, care expune operele artistilor portughezi din secolul XX.
Pentru o alta modalitate de amuzament, puteti lua metroul o statie spre nord-vest spre zoo, sau Jardim Zoologico care se afla in Parquue das Laranjeiras (Parcul Portocalilor). Chiar la sud veste de Gradina Zoologica, pe marginea Parque Florestal de Monsanto, veti gasi o neasteptata frumusete Palacio dos Marqueses de Fronteira, inconjurat de ziduri, in culori roz.
Campo Grande: nord si sud
La Campo grande, veti gasi un glup de cladiri moderne, frumoase , care formeaza Cidade Universitaria, desi Arquivo Nacional da Torre do Tombo, din apropiere, o cladire gen fort care contine arhivele nationale este, din punct de vedere arhitectural, mult mai surprinzatoare. Intr-un palat din secolul al XVIII-lea de la capatul lui Campo grande se afla Museu da Cidade (Muzeul Orasenesc), cu o interesanta colectie de piese arheologice si gravuri. Vizavi, Campo grandee devine un loc de plimbare cu un mic lac.
Daca va indepartati spre sud, de-a lungul Avenida de Republica, este greu sa ratati Campo Pequeno din secolul al XVIII-lea, ringul taurilor, si va fi o adevarata experienta sa asistati la vreuna din luptele nu foarte dure de tauri.
Pe cealalta parte a strazii se afla Feira Popular, un parc de amuzament, foarte luminat (deschis zilnic din martie pana in septembrie; iarna, vineri 19-1 noaptea, la sfarsit de saptamana si de sarbatori intre 13-1 noaptea).
Daca va indreptati in directia opusa, la nord de Campo Grande, in susul Avenida Padre Cruz, veti ajunge la Parque do Monteiro-Mor. Situat in-un vechi conac, in aceste gradini se afla Museu do Traja (Muzeul Costumelor) si Museu do Teatro (Muzeul Teatrului).
Staff Editorial
